Mi jár az anyának Romániában?
Az alábbiakban a gyermekek után járó pénzbeli juttatásokról, az apukák jogairól és néhány fontos szabályzatról olvashatsz magyar nyelven. Ez után egy bővebb román nyelvű leírást olvashatsz, ahol megtalálod a kérvényekhez szükséges iratok listáját is.
Gyermek után járó pénzbeli juttatások:
- Az anyasági egészségügyi szabadság alatt (indemnizatia de maternitate - concediu prenatal si postnatal) az anyuka, hat havi keresetének átlagából számolt összeg 85%-át kapja.
- Gyermekgondozási támogatás (Indemnizaţia pentru creşterea copilului) - min. havi 600 RON - Az édesanya utóbbi tizenkét havi átlagfizetésének 85%-a
- A gyermekeknek járó állami támogatás (alocaţia de stat pentru copii) - havi 200 RON a gyermek két (illetőleg három) éves korágig. Ez után havi 40 RON - (2008 jan. 1.-től havi 32 lej, márciustól pedig 40 lej) 61/1993-as törvény - Ezt az összeget a gyermek 18. születésnapjáig folyósítja az állam.
- Születési támogatás – egyszeri juttatás az első négy gyermek után (Indemnizatia sau alocatia de naştere = prima de nastere) 204 RON
- A dolgozó szülők ösztönzésére (stimulent): amennyiben az anya a gyermek két éves kora előtt visszatér a munkahelyére, havi 100 RON támogatást igényelhet a gyermeke két éves koráig.
- Újszülött csomag (trusouri pentru nou-nascuti) A 482/2006-os törvény kimondja, hogy minden újszülött jogosult egy ruhákból és egyéb babakelengyéből álló csomagra 150 RON értékben. Amíg az állam mindenhol biztosítani tudja a csomagok összeállítását, feltehetőleg 2OO7 májusáig a szülők a polgásmesteri hivatalokba benyújtott kérelmük után kézbe fogják kapni ezt az összeget. Májustól azonban a gyermek születési bizonyítványának kibocsátásakor a szülő egy 15O RON értékű babakelengye csomagot fog kapni.
7. A gyermek egy éves koráig ingyenesen járó tejpor (lapte praf gratuit) abban az esetben, ha az anya betegség, vagy más orvosi okból nem tudja szoptatni a gyermekét - 321/2OO1-es törvény
Tudnivalók az anyasági egészségügyi szabadságról
(concediu prenatal si postnatal)
Az anyasági egészségügyi szabadság összesen 126 naptári napból áll, ebből 63 nap a szülés előttre, 63 pedig szülés utánra vonatkozik. Az előző felosztás nem kötelező, tehát szülés előtt akár több napot is kivehetünk, de azt mindenképpen figyelembe kell vennünk, hogy a törvény kötelezően minimum 42 nap gyermekágyi szabadságot ír elő a szülés utánra. Ha nem marad a 126 napos szabadságunkból 42 nap a szülés utánra, akkor elveszítjük a gyermekgondozási támogatásra való jogosultságunkat. (Ez akkor fordulhat elő, ha az anyuka igénybe veszi a szülés előtt járó szabadságát, de a szülés várható időpontja és a tényleges szülés között több mint 21 naptári nap lesz a különbség. Sajnos ezt nem lehet előre látni, hiszen a legtöbb baba nem az orvosok által kiírt időpontban születik.) A 42 napos kötelező gyermekágyi szabadság letöltése után kérvényezhető a gyermekgondozási támogatás és szabadság megindítása.
Nem kötelező mind a 126 napot kivenni szabadságként, ebből egyedül a 42 nap gyermekágyi szabadságot muszáj érvényesíteni. Az anyasági egészségügyi szabadság közben az előző hat hónap átlagfizetésének a 85%-át kapja kézhez az anyuka, de ez az összeg nem lesz semmilyen adózásnak alávetve. Ezért ilyenkor még számít, hogy az anya mennyit keres. Előfordulhat, hogy ugyanannyit, vagy esetleg még többet is fog kapni, mint munka közben. A gyermekgondozási szabadság esetében már az anya utolsó tizenkéhavi átlagkeresetének 85%-át számítják, de legkevesebb 6oo RON-t kap kézhez a kismama.
Minden esetben érdemes alaposan utánaszámolni, hogy az adott körülmények között, hogyan érdemes elosztani, kivenni, vagy meghagyni az anyasági egészségügyi szabadságot de mindig szem előtt tartva, hogy szülés után maradnia kell 42 napnak, különben köddé válhat a gyermekgondozási támogatás!!
A terhességi betegszabadságot a szülés várható időpontja előtti 63. napon lehet relatív biztonsággal kivenni. (Legkorábban a szülés várható időpontja előtti 84. napon írhatnak ki terhességi betegszabadságot)
Rokkantsági igazolással a várandós nő már a terhesség hatodik hónapjától részesedhet terhességi betegszabadságban.
A terhesség alatt legtöbb 3O naptári nap betegszabadság vehető ki. Ezt a családorvos és / vagy az a szülész-nőgyógyász szakorvos írhatja ki, aki a terhességet kíséri, orvosi értesítőn tájékoztatva a családorvost a szabadság kiadásáról.
Amennyiben a várandós nő más városban tartózkodik, a betegszabadságot szülési szabadsággá hosszabbíthatja a szülész-nőgyógyász szakorvos, orvosi értesítőn tájékoztatva a családorvost a szabadság kiírásáról.
A 21O/1999-es törvény kimondja, hogy az apának (függetlenül attól, hogy házas fél vagy nem) joga van 5 munkanap szabadságra a gyermek megszületése után, vagy gyermek örökbevétel után.
Amennyiben az apa katonai szolgálatot teljesít 7 naptári szabadnapot kaphat.
Az az apa, aki az újszülött gondozásában közvetlenül részt vesz, 15 munkanap fizetett szabadságra jogosult. Ez a minden apának járó 5 szabadnap meghosszabbításával fog történni, amennyiben az apa részt vett az anya várandós hónapjai alatt (vagy a gyermek születése után) egy speciális újszülött-gondozási oktatáson, amit a családorvos tart. Az oktatás végén az apa kap egy elismerési bizonyítványt a családorvostól a tanfolyam elvégzéséről. Ezt a meghosszabbítási lehetőséget csak egyszer lehet igénybe venni, a többi gyerek születésénél már nem.
Ha az anyuka második gyermeke a még gyermekgondozási szabadság alatt születik (vagyis az első gyermek kétéves kora előtt), ahhoz, hogy érvényesíthesse a másodiknak járó gyermekgondozási támogatást, írásban le kell mondania az első gyermek gyermekgondozási támogatásáról. Ez azt fogja eredményezni, hogy a második gyermek két éves koráig fog tartani a gyermekgondozási szabadság, viszont ismét le kell töltenie a 42 napos kötelező gyermekágyi szabadságot, mielőtt kérvényezheti. Amennyiben az anya nem mond le az első gyermeknek járó gyermekgondozási támogatásról, akkor a gyermekgondozási szabadságát nem kell megszakítania a 42 napos gyermekágyi szabadsággal, viszont az első gyermeke két éves kora után elveszíti a gyermekgondozási támogatásra való jogosultságát.
Ha az anya helyett, az apuka kérvényezi a gyermekgondozási támogatást, akkor neki nem kötelező 42 napot várni rá a gyermek születése után.
További információk (pl. a szükséges papírok és iratok a kérvényezéshez) és bővebb leírás:
Tudnivalók a gyermekgondozási támogatásról (Indemnizaţia pentru creşterea copilului)
2OO6. január 1.-től a Nyugdíj és Egészségbiztosítási Pénztár gondoskodik a támogatás kézbesítéséről.
2OO7. január 1.-től 6OO lej lett a gyermekgondozási támogatás (a gyerekeknek járó állami támogatás - alocaţia de stat pentru copii – pedig 200 lej) azok számára, akik a szülést megelőző 12 hónapban munkaviszonyban álltak. A teljes összeg igénylésének előfeltétele, hogy az igénylő félnek ne legyen egyéb jövedelemforrása. A gyermekgondozási támogatást a gyermek 2 éves koráig lehet igénybe venni, fogyatékos gyerek esetében a gyermek 3 éves koráig. A gyermekgondozási szabadság és támogatás csak az első három szülés esetére érvényes. (mivel ez a törvény 2OO6-ban lépett érvénybe, csak a 2OO6 után születő három gyerekre vonatkozik) Amennyiben az anya (vagy ha a gyermekgondozási szabadság és támogatás élvezője az apa) úgy dönt, hogy a gyermek második életévének betöltése előtt ismét munkába áll, akkor sem veszíti el teljesen a gyermekgondozási támogatást, de a 6OO lej helyett 1OO lejt fog kapni a gyermek 2 éves koráig (fogyatékos gyermek esetében 3 éves koráig)
Mindehez hozzácsatolták az a 2oo8-as törvényt, amely kimondja, hogy a Gyermekgondozási támogatás (Indemnizaţia pentru creşterea copilului) változik az anya keresetének függvényében - az anya utóbbi 12 havi jövedelemátlagának a 85%-át fogja havonta megkapni. De azt is szabályozták, hogy ez az összeg nem lehet 6OO RON-ál kevesebb.
Néhány fontos tudnivaló:
154. törvény – a nők a várandóságuk hatodik hónapjától és szoptatás idején nem kötelezhetők éjszakai szolgálat teljesítésére.
156. törvény – a munkaadóknak biztosítaniuk kell a háromóránkénti szoptatási lehetőséget azoknak a szoptatós édesanyáknak, akik gyermekük kilenc hónapos kora előtt visszatérnek a munkahelyükre. Ez azt jelenti, hogy a nyolc munkaórából az édesanya kettőt szoptatásra, a gyermeke ellátására és hazaszállítására használhat. Kérésre a munkáltató két órával hamarabb is hazaengedheti az anyukát, ha így jobban megoldható a baba ellátása. Ez a törvény a gyermek kilenc hónapos koráig érvényes, de alulfejlett gyermek esetén vagy orvosi ajánlásra ez az időszak a baba egy éves koráig hosszabbítható.
157. törvény – a gyermek három éves koráig bármilyen betegség esetén, ami a gyermeket érinti, az édesanya is jogosult a fizetett betegszabadságra.
158. törvény – azok az anyukák, akiknek nincs lehetőségük napközit vagy óvodát biztosítani a gyermeknek egészen hat éves koráig dolgozhatnak úgy fél normában, hogy a munkakönyvükben teljes munkaidő fog szerepelni.
Még több hasznos, törvénykezéssel foglalkozó, román nyelvű link:
Concediul paternal si Model de atestat de absolvire a cursului de puericultura:
Statul roman acorda o serie de drepturi mamelor si tatilor (in cazuri speciale) printre care:
- Indemnizatia de maternitate (mamei) Cuantumul indemnizatiei pentru maternitate se determina prin aplicarea unui procent de 85% la baza de calcul a indemnizatiei stabilita ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical.
- Indemnizatia pentru cresterea copilului (mamei sau tatalui) - 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, dar nu mai puţin de 600 de lei
-
Drepturile reprezentand indemnizatie se cuvin si se platesc incepind cu ziua urmatoare celei in care inceteaza conform legii concediul si indemnizatia de maternitate (minim 42 zile calendaristice de la data nasterii copilului), daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucrătoare de la acea data.
Acte necesare:
- cerere (Anexa 1 din Monitorul Oficial nr.7 / 04.01.2006) o gasesti aici: http://www.protectiacopilului6.ro/document.php?doc=49 - declaratie ca nu realizeaza si alte venituri impozabile
- copia actului de identitate al solicitantului
- copia certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul
- certificatele de nastere ale tuturor copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006
- adeverinta tip eliberata de angajator ,din care sa rezulte ca persoana indreptatita a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului Fiscal , timp de 12 luni anterior datei nasterii copilului si ultima zi de concediu de maternitate (ANEXA 4 din Monitorul Oficial nr.7 / 04.01.2006)- original o gasesti aici: http://www.protectiacopilului6.ro/document.php?doc=49
- dovada eliberata de angajatori, din care sa rezulte data de la care solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului
- declaratia pe propria raspundere a solicitantului precum ca este singurul beneficiar al indemnizatiei,avand in crestere si ingrijire copilul pentru care se solicita dreptul
- declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca celalalt parinte firesc nu beneficiaza de indemnizatie
- Alocatia de stat de 200 lei/luna (copii pina la 2 ani respectiv trei ani in cazul unui copil cu handicap) - De acest drept vor beneficia si persoanele care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii, precum si cele care nu desfasoara activitate. In anul 2007, cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii peste 2 respectiv 3 ani, a este 25 de lei (RON), iar pentru copii cu handicap 48 de lei(RON)
- Ajutorul pentru prima nastere (mamei) Prima de nastere (sau alocatia de nastere) se acorda in termen de 6 luni de la nasterea copilului, deci oricand in acest termen, pe care o primeste orice proaspata mamica in Romania, pana la a patra nastere pe de o parte. - 204 lei, începând cu 1 ianuarie 2007
Actele necesare sunt:
- cerere tip : http://www.protectiacopilului6.ro/document.php?doc=49
- B.I. mama ( copie si original);
- certificate nastere copii ( copii si originale);
- livret de familie-se obtine de la Serviciul Stare Civila al Primariei ( copie si original).
- certificatele de nastere ale copiilor nascuti anterior (daca este cazul)
- si negatie de la sectorul sau din localitatea unde a fost inregistrata nasterea copilului, daca este alta decat domiciliul din actele de identitate ale mamei.
Alocatia se acorda pentru luna urmatoare lunii de nastere.
- Trusouri pentru nou-nascuti - Legea 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-nascuti, publicata în MO nr. 1.028 din 27.12.2006, modificat si completat de Ordonanta Guvernului nr 3/2007
- cu intrare in vigoare din 01.01.2007
- in 2007, trusoul este in valoare de 150 lei
- pt copiii nascuti in perioada ianuarie - mai 2007, parintii trebuie sa faca o cerere la Primarie, pentru a primi banii - cererea trebuie facuta pana la data de 15.06.2007
- dupa aceasta data, fiecare copil va primi, o data cu certificatul de nastere, produse de ingrijire etc, in valoare de 150 RON
Pentru a intra in posesia trusoului in bani, oricare dintre parintii firesti ai copilului, reprezentantul legal sau o persoana imputernicita trebuie sa formuleze o cerere. Solicitarea scrisa, insotita de o copie a certificatului de nastere, a extrasului de nastere si a unei declaratii pe proprie raspundere, prin care semnatarul cererii declara ca nu a mai cerut acest drept si in alta localitate, vor fi inregistrate la primaria de domiciliu sau, dupa caz, la primaria in care a fost inregistrata nasterea copilului. Cererea va fi aprobata de primarie in termen de maximum 5 zile de la data inregistrarii. Plata trusoului se va face tot de catre primarie, cu banii proveniti de la Ministerul Muncii prin directiile judetene de munca, la 30 de zile de la solicitare.
6. In baza legii 321/2001, se acordã gratuit lapte praf, formula pentru sugari, copiilor cu varste cuprinse intre 0-12 luni care nu beneficiaza de lapte matern intrucat mama are o boala grava, a murit sau sunt copii adoptati. Distribuirea laptelui praf este realizata prin consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor.
Conditii:
Inscrierea copilului pe listele unui medic de familie. Daca parintii nu sunt platitori de CAS, asistenta medicala a copilului pana la 2 ani este gratuita, deci si in aceasta situatie copiii pot fi inscrisi pe listele unui medic de familie.
Persoanele autorizate de primar elibereaza laptele praf pe baza retetelor intocmite de medicul de familie si centralizeaza lunar retetele de lapte praf. Laptele praf se distribuie lunar, de la sediile Directiilor de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
- Alocatia complementara - Beneficiaza de alocatia familiala complementara familiile formate din sot, sotie si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea acestora, care locuiesc impreuna si care au venituri lunare de pana la 160 lei(Ron) pe membru de familie. Incepand cu luna ianuarie 2005, cuantumul alocatiei familiare complementare prevazut la art.3 din Ordonanta de urgenta nr.105/2003 a fost indexat prin Hotararea 2395/2004.Cuantumul este stabilit diferentiat pe transe de venit si in functie de numarul copiilor din familie, astfel:
• familie cu 1 copil are dreptul la 32 lei(RON) lunar;
• familie cu 2 copii are dreptul la 38 lei(RON )lunar;
• familie cu 3 copii are dreptul la 43 lei(Ron) lunar;
• familie cu 4 sau mai multi copii are dreptul la 48 lei(Ron) lunar
- Stimulent de 100 lei /luna - In situatia în care beneficiarii indemnizatiei renunta la concediul de crestere a copilului, vor primi un stimulent de 100 de lei RON pana la implinirea varstei de 2, respectiv 3 ani de catre copil.
Concediul si indemnizatia lunara se vor acorda doar pentru primele trei nasteri.
Prevederea referitoare la cei trei copii se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006. Ai dreptul la CIC pentru primele 3 nasteri de dupa aceasta data.
De indemnizatia si stimulentul beneficiaza, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului, persoana care a adoptat sau i s-a încredintat copilul în vederea adoptiei sau care au copilul in plasament ori in plasament în regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore.
Perioada în care persoana beneficiaza de drepturile pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare. Potrivit actului normativ, asupra drepturilor pentru cresterea copilului nu se datoreaza contributii sociale obligatorii stabilite prin lege si nu pot fi urmarite silit.
Principalele conditii (acestea trebuie indeplinite cumulativ) pentru a putea beneficia de aceste drepturi sunt:
- sa fii cetatean roman, strain sau apatrid
- sa ai domiciliul ori resedinta in Romania
- sa locuiesti cu copilul sau copiii pentru care soliciti indemnizatia/alocatia.
Beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului:
- persoanele care au lucrat cu contract de munca in strainatate si pot dovedi acest lucru
- cei care au statut de avocat
- cei care au beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare profesionala
- cei care se afla in perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale invatamantului universitar, care au dat licenta sau examenul de diploma si urmeaza sa se angajeze sau sa intre in somaj
- persoanele care au beneficiat de pensii de invaliditate
- cei care nu au cerut indemnizatie.
Conditii suplimentare de primire a indemnizatiei
Pentru a primi indemnizatia de crestere a copilului, trebuie ca in ultimele 12 luni sa fi cotizat la asigurarile sociale. In ultimele 12 luni se pot include urmatoarele perioade:
- ti-ai insotit sotul/sotia in misiune permanenta diplomatica in strainatate
- ai beneficiat de ajutor de somaj
- ai avut concedii si indemnizatii de asigurari sociale si de sanatate
- ai realizat, in sistemul public de pensii - un stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala.
- ai beneficiat de indemnizatia lunara prevazuta pentru cresterea copilului.
conform Ordonantei de Urgenta nr. 148/2005.
Se suspenda plata indemnizatiei in cazul in care:
- copilul a depasit doi ani (sau trei ani in cazul unui copil cu handicap)
- beneficiarul este decazut din drepturile parintesti sau este indepartat de la exercitarea tutelei
- beneficiarul executa o pedeapsa cu privare de libertate sau se afla in arest preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile.
- copilul este abandonat sau este internat intr-o institutie de ocrotire.
Detalii concedii de maternitate
Asiguratele au dreptul pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatia de maternitate. Prin asigurate se intelege persoanele fizice asigurate in conditiile legii 19 / 2000 si care pot fi cetateni romani, ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania. Pentru a primi indemnizatia de crestere a copilului, trebuie ca in ultimele 12 luni sa fi cotizat la asigurarile sociale.
Alineatul 2 al articolului 118 precizeaza ca femeile beneficiaza de aceleasi drepturi, 126 de zile calendaristice concediu pentru sarcina si lauzie, daca au incetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.
Potrivit articolul 119 din legea 19 / 2000, concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Femeile cu handicap asigurate beneficiaza de concediu pentru sarcina începând cu luna a 6-a de sarcina, daca prezinta certificatul de persoana cu handicap.
In situatia in care copilul se naste mort, sau moare in perioada concediului de lehuzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.
Indemnizatia pentru maternitate se plateste în baza certificatului medical si a cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale si, dupa caz, a certificatului de persoana cu handicap emis în conditiile legii.
Beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru maternitate asiguratii care au realizat in conditiile art. 37 si/sau in una sau mai multe din urmatoarele situatii:
· a beneficiat de drepturi de asigurari sociale (cu exceptia pensiei pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala si de urmas);
· a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;
· a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.
Beneficiaza de concediu de maternitate si persoanele care au incetat plata contributiei de asigurari sociale dar care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.
PRECIZARI IMPORTANTE referitoare la acordarea concediului indemnizatiei pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani iar în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani:
* Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda numai dupa efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lauzie.
* Efectuarea concediului de maternitate, prin compensarea prevazuta de art. 119 din Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, se va face tinând cont de prevederile referitoare la obligativitatea efectuarii celor 42 de zile de concediu de lauzie.
* În cazul asiguratilor care au adoptat, au fost numiti tutore, carora li s-au încredintat copii sau le-au fost dati în plasament, perioada ce corespunde stagiului de cotizare se stabileste de la data la care, dupa caz, s-a aprobat adoptia, s-a instituit tutela sau plasamentul, conform legii. Ca atare, în vederea acordarii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, acestor asigurati nu le sunt aplicabile prevederile referitoare la obligativitatea efectuarii celor 42 de zile din concediul de lauzie.
* Daca mama beneficiaza de indemnizatie pentru maternitate, tatal, în urma optiunii, poate solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, numai dupa împlinirea a 42 de zile de la data nasterii, respectiv din a 43 –a zi de la data nasterii copilului, cu respectarea conditiei privind stagiul de cotizare.
* În situatia în care mama nu este asigurata în sistemul public sau nu beneficiaza de concediu de maternitate, tatal poate solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului imediat dupa nasterea acestuia, fara a fi necesar a se parcurge cele 42 de zile. Este necesar sa precizam ca nu se poate cumula aceasta indemnizatie cu alte venituri. În consecinta, pentru a beneficia de acest drept, în mod obligatoriu, trebuie suspendat raportul de munca sau serviciu.
* În cazul mamei care se afla în concediu pentru cresterea unui copil, perioada în care naste un altul, iar pâna la solicitarea concediului pentru cresterea acestuia din urma au trecut cel putin 42 de zile de la nastere (timp în care asigurata se afla în continuare în concediu pentru cresterea primului copil), pentru acordarea concediului pentru cresterea celui de-al doilea copil nu se cere efectuarea obligatorie a celor 42 de zile de concediu pentru lauzie.
* Atunci când mama renunta la indemnizatia pe care o primeste pentru primul copil, în favoarea celei pentru al doilea copil, imediat dupa nasterea acestui din urma, pentru a beneficia de acest drept este obligatoriu sa efectueze cele 42 de zile din concediul pentru lauzie.
* În situatia în care mama a decedat la nasterea copilului, tatal poate beneficia, în conditiile legii, de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, oricând dupa data nasterii copilului, pâna la împlinirea de catre acesta, a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani.
* Potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, veniturile sub forma de indemnizatie pentru cresterea copilului nu se impoziteaza. În consecinta, drepturile banesti de acest gen aferente lunii ianuarie si în continuare, indiferent când au fost stabilite, nu se vor mai impozita.
Concediul de maternitate pentru al doilea copil
In cei doi ani de concediu pentru cresterea copilului salariata indeplineste conditia de stagiu de cotizare, pentru a beneficia de un nou concediu de maternitate, fara a fi necesara revenirea sa la serviciu.
Daca, insa veti intampina un refuz din partea angajatorului va sfatuim sa invocati textul art. 98 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000, coroborat cu art. 37 si 38 din acelasi act normativ, asa cum a fost el modificat prin Legea nr. 338/2002.
Citeva fragmente din Codul Muncii valabil in Romania
Art. 154. _ Femeile gravide, începînd din luna a sasea, si cele care alapteaza, nu vor fi repartizate la munca de noapte.
Art. 156. _ (1) Unitatile sînt obligate sa acorde femeilor în cursul programului de lucru pauze pentru alimentarea si îngrijirea copilului, de o jumatate de ora, la intervale de cel mult 3 ore. La aceste pauze se adauga si timpul necesar deplasarii dus si întors la locul unde se gaseste copilul. Timpul acordat pentru alaptare, inclusiv deplasarile, nu poate depasi 2 ore zilnic. Pauzele se acorda pîna la împlinirea de catre copil a vîrstei de 9 luni, putîndu-se prelungi pîna la 12 luni în cazul copiilor prematuri, distrofici si celor care necesita masuri deosebite de îngrijire, pe baza recomandarilor medicale.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alimentarea si îngrijirea copilului vor fi înlocuite cu reducerea programului normal de lucru cu 2 ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea programului de lucru acordate în scopul alimentarii si îngrijirii copilului se includ în timpul de munca si nu au consecinte asupra retribuirii sau altor drepturi materiale.
Art. 157. _ Femeile care au copii bolnavi mai mici de 3 ani li se vor acorda, cu avizul medicului, concedii platite pentru îngrijirea acestora, care nu se includ în concediul de odihna.
Art. 158. _ Femeile care au copii în vîrsta de pîna la 6 ani, pe care îi îngrijesc, pot lucra cu 1/2 norma, daca nu beneficiaza de crese sau camine; timpul cît au fost încadrate în aceste conditii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma întreaga.
ART. 121 (1) Asiguratii au dreptul la: a) concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani; b) concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
ART. 122 (1) Beneficiaza, la cerere, de indemnizatia pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare prevazute la art. 98 alin. (2) sau (3). (2) De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii spre crestere si educare sau in plasament familial.
ART. 123 (1) Indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de nastere. (2) Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de nastere, precum si a certificatului de persoana cu handicap, emise in conditiile legii. (3) Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente pana la implinirea varstei de 18 ani se acorda pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie si a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, in conditiile legii, dupa caz.
ART. 124 Durata de acordare a indemnizatiei prevazute la art. 121 alin. (1) lit. b) este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul contracteaza boli contagioase, este imobilizat in aparat gipsat sau este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul de familie.
Concediu Paternal:
Tatãl copilului nou-nãscut are dreptul la concediu paternal. Acesta nu trebuie confundat cu concediul pentru cresterea copilului pana la 2 ani, care se poate acorda si tatalui, in conditiile art.121 si urmatoarele din Legea nr.19/2000.
Legea nr. 210 din 31 decembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial nr.654 din 31 decembrie 1999. Concediul paternal – spune legea - se acordã “în scopul de a asigura participarea efectivã a tatãlui la îngrijirea noului nãscut” si constã într-o perioadã de timp de 5 zile lucrãtoare. În cazul în care titularul acestui drept este asigurat în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de stat, aceste 5 zile îi vor fi plãtite 100%.
Concediul paternal se acordã, la cerere, tatãlui, în primele 8 sãptãmâni de la nasterea copilului, fapt care poate fi justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezultã calitatea de tatã natural. Titularul dreptului la concediu paternal este tatãl copilului nou-nãscut, care participã efectiv la îngrijirea acestuia, indiferent dacã copilul este nãscut din cãsãtorie sau din afara cãsãtoriei. Solicitarea pentru acordarea concediului paternal se adreseazã în scris, în primele 8 sãptãmâni de la nasterea copilului, conducerii unitãþii în care tatãl îsi desfãsoarã activitatea. Aceasta are obligaþia de a dispune luarea mãsurilor necesare în vederea acordãrii concediului paternal. Indemnizaþia pentru concediul paternal plãtit, egalã cu salariul aferent zilelor lucrãtoare respective se calculeazã pe baza salariului brut realizat, incluzând sporurile si adaosurile la salariul de bazã.
Tatãl care satisface serviciul militar obligatoriu are dreptul la o permisie de 7 zile calendaristice, de asemenea, în primele 8 sãptãmâni de la nasterea fiului sãu. Hotararea Guvernului nr.244 din 10 aprilie 200 privind Normele de aplicare a Legii nr. 210/1999, publicata in Monitorul Oficial nr.150 din 11 aprilie 2000, prevede cã permisia solicitatã si acordatã va fi justificatã, la întoarcere, cu certificatul de nastere al copilului, din care sã rezulte calitatea de tatã a militarului (în situaþia în care declaraþia de recunoastere a paternitãþii s-a fãcut simultan cu înregistrarea nasterii) sau, dupã caz, numai pe baza declaraþiei de recunoastere a paternitãþii (dacã aceasta s-a fãcut ulterior înregistrãrii nasterii copilului la serviciul de stare civilã).
În cazul în care tatãl copilui nou nãscut a obþinut atestatul de absolvire a cursului de puericulturã, durata concediului paternal se majoreazã cu 10 zile lucrãtoare, devenind 15 zile lucratoare. Concediul se acordã, potrivit legii, doar o singurã datã, iar neîncadrarea în termenul de douã luni impus de Legea nr. 210/1999 conduce automat la sancþiunea decãderii din acest drept. Cursul de puericulturã constã în prezentarea unor noþiuni elementare teoretice si practice necesare în vederea îngrijirii copilului mic (procesul fiziologic al nasterii, primul ajutor dat mamei în perioada pre si post-natalã, comportamentul faþã de bebelus etc). Acest curs va fi þinut de medicul de familie al tatãlui, în perioada de sarcinã a mamei sau dupã nasterea copilului. În urma verificãrii noþiunilor dobândite, medicul de familie va elibera atestatul de absolvire a cursului de puericulturã. Dacã tatãl are studii de specialitate (medic, asistent medical) nu mai este necesarã absolvirea cursului de puericulturã, ci numai obþinerea atestatului.
Site-uri folositoare:
Concediul paternal si Model de atestat de absolvire a cursului de puericultura: